RELIEFUL
Relieful, format din treceri de la platou la luncă în Valea Dunării şi la coline şi văi pe cursurile de apă interioare, este relativ domol.
CLIMA
Comuna Greaca beneficiază de un climat temperat de câmpie, cu influenţe danubiano-pontice, care se caracterizează prin ierni cu îngheţ şi dezgeţ alternativ, veri calde cu 2-6 luni secetoase, precipitaţii maxime în iunie şi minime în august –septembrie.
Crivăţul – vânt puternic şi rece, bate iarna dinspre nord-est şi determină geruri, îngheţuri intense, polei şi viscole.
Austrul este cunoscut ca un vânt uscat aproape în toate anotimpurile, bătând dinspre sud sau sud-vest. Aduce ger iarna şi secetă vara.
Băltăreţul – vânt umed specific bălţilor Dunării, bate mai ales toamna şi primăvara dinspre sud-est şi nord-vest, fiind însoţit de nori negri şi groşi care aduc o ploaie măruntă şi caldă.
Suhoveiul este specific sezonului cald, bate cu frecvenţă mai mare dinspre est, fiind un vânt fierbinte şi uscat, aducând secetă, eroziunea solului şi furtuni de praf.
HIDROGRAFIA
Balta Greaca, numită în trecut Balta Doamnei, cu o întindere de mii de hectare luciu de apă, a fost desecată începând cu 1965, oferind agriculturii suprafeţe întinse de teren. La nivelul apei din fosta baltă, sub malurile nisipoase, au favorizat formarea de pânze acvifere care apar sub formă de izvoare.
Pe teritoriul comunei se află lacuri artificiale: Zboiu (monument al naturii), Puţu-Greci (Cercani – pe firul văii Zboiu) şi Iamacu. Acestea se intind pe o suprafaţă de 40 hectare luciu de apă. Lacurile sunt formate prin bararea văilor cu scurgere temporară sau cu debit mic, în vederea regularizării scurgerii şi a menţinerii unui volum de apă necesar agriculturii şi pescuitului.
Balta Cercani este închiriată unei societăţi comerciale cu capital privat. Aici se practică piscicultura şi pescuitul sportiv. Anual, se organizează, la nivel naţional, tradiţionalele concursuri de pescuit sportiv Carasul primăverii şi Crapul de aur, concursuri care atrag foarte mulţi pasionaţi ai pescuitului. Se pescuieşte cu abonament anual sau cu taxă zilnică.
FLORA ŞI FAUNA
Vegetaţia este reprezentată în primul rând de principalele plante cultivate.
Nelipsite sunt: albăstriţa, macul, cicoarea, pălămida, păpădia, ciulinii, traista ciobanului,costrei etc. Arbuştii caracteristici sunt măceşul, socul şi păducelul.
Comuna este flancată de două păduri: Măgura şi Teiş, reminiscenţe din Codrii Vlăsiei.
Cantitatea mare de apă, variabilele mici de temperatură din timpul zilei favorizează apariţia unei vegetaţii abundente în jurul lacurilor, dar şi în interiorul acestora. Astfel, privind de la marginea Lacului Zboiu, întâlnim trestie, papură şi nuferi.
FAUNA
Întâlnim păsări ca: cioara, vrabia, rândunica, piţigoiul, graurul, ciocănitoarea, potârnichea, prepeliţa, fazanul etc.
În păduri întâlnim porci mistreţi, căprioare şi iepuri, vulpi, iar în lacurile şi canalele ce aparţin comunei, întâlnim biban, caras, roşioară, ştiucă, crap, salontă, raci. Broaşte le, șerpii și șopârlele dimpreună cu rozătoarele(șoareci și șobolani) sunt prezente nu numai în zona bălților, ci frecvent și în gospodăriile localnicilor. Nelipsite sunt insectele și dăunătorii specifice zonei de câmpie cu bălți și terenurilor agricole.